Noutăţi
De indata ce preotul termina pomenirile si reintra in altar prin usile imparatesti, in biserica rasuna partea a doua a Heruvicului, pe care o repet: Poporul: Ca pe Imparatul tuturor primind pe Cel ce, nevazut, e’nconjurat de cetele ingeresti: Aliluia, aliluia, aliluia. Va reamintesc faptul ca Intrarea mare simbolizeaza si reitereaza Intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim, aclamata frenetic de multimile entuziaste. Continuare»
...Aici, la noi la mânăstirea Frumoasa, urmează Simeon Stratu, și-a făcut ucenicia și a slujit răposatul între drepți părintele Iosif Naniescu, carele a fost mitropolit la Iași. Pentru milostenia lui a fost vestit și între păcătoșii Jidovi. A fost sfțnt înaintea lui Dumnezeu, fără decât n-a fost Rus, ca să fie sfințit. Așa de drag i-a fost înaltpreasfinției sale acest loc al nostru de la Frumoasa, încât nu l-a uitat nici când a fost arhipăstor al Moldovei. a venit aici să mai vadă chilia întru care a învățat și livezile în care a lucrat. și a adus în dar toate cărțile moldovenești tipărite în mânăstirea Neamț. Pe aceste cărți ale fericitului Iosif citim și cântăm noi și în ziua de azi...
Mihail Sadoveanu „Drumuri basarabene”
Continuare»
Tomos Sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru Proclamarea Canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Preaiubitului cler, cinului monahal şi drept-credincioşilor creştini din Patriarhia Română,
Har, pace şi bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!
După sfintele predanii ale iubitorilor de Dumnezeu Apostoli şi ale Sfinţilor noştri Părinţi, lucru drept şi folositor este pentru plinătatea Bisericii a cinsti cu evlavie pe sfinţii care, cu dragoste şi cu bună cuviinţă, au urmat lui Hristos. Cinstind pe sfinţi, îl cinstim de fapt pe Dumnezeu, „Cel minunat întru sfinţii Săi” (Psalmul 67, 36) şi, aducând laudă slujitorilor Săi, mintea ni se luminează, inima se încălzeşte şi voinţa se întăreşte spre buna lucrare a faptelor celor mântuitoare. De aceea, Prorocul David glăsuieşte: „Eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor” (Psalmul 138, 17).
Continuare»
Praznuirea Sfantului Ioan Scararul nu incepe sa fie atestata in manuscrise decat in secolul XIII, pentru a se regasi aproape in toate documentele secolului XV. Anterior, Duminica a IV-a era rezervata comemorarii parabolei samarineanului cel bun, al carei canon s-a pastrat la Utrenia duminicii pana in zilele noastre. Instituirea tarzie si extrem de rapida a acestei praznuiri a rezultat probabil din dorinta de a completa in mod armonios structura Triodului.
Daca primele doua duminici se distingeau ca o perioada "dogmatica", transferarea praznicelor Sfintilor Ioan Scararul si Maria Egipteanca a permis definirea unei a doua perioade, axata mai mult pe latura practica a vietii duhovnicesti. (...)
Continuare»
Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei, a ajuns vineri după-amiază la Sofia, în cadrul unei vizite oficiale prilejuite de împlinirea a 140 de ani de independență a Republicii Bulgare. El s-a întâlnit cu Patriarhul Neofit și cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare la reședința sinodală din Sofia.
Continuare»
Tâlcuiri filocalice ale Avei Isaia de Arhim. Emilianos Simonopetritul
AVVA ISAIA: Voi, care vreți să rămâneți cu mine, ascultați în numele lui Dumnezeu: fiecare să se așeze în chilia lui, cu frică de Dumnezeu; nu neglijați rucodelia pentru porunca lui Dumnezeu și nu neglijați lectura contemplativă, nici rugăciunea neîncetată.
Multă lume ignoră sau nu doreşte să cunoască sensul acestor zile, continuându-şi viaţa monotonă de fiecare zi. Omul se plânge că viaţa îl oboseşte, totuşi nu face nici un pas spre o schimbare esenţială. Dietă severă ţine, dar post nu. La psiholog merge, la televizor stă cu orele, dar la duhovnic nu se duce, nici la biserică.
Omul de azi nu vrea să dea şi el ceva, vrea doar să primească, fără osteneală şi fără nici o jertfă personală. Se teme să se privească pe sine în ochi. Sistematic fuge de sine însuşi. Se zbate în golul său lăuntric.
Continuare»
Dobri Dobrev a fost înmormântat joi în cimitirul bisericii din localitatea natală Bailovo, aşa cum i-a fost dorinţa încă din timpul vieţii. La funeraliile sale a participat Patriarhul Neofit care a venit să-i aducă un ultim omagiu celui supranumit „cerșetorul pentru Hristos”, trecut în veşnicie la vârsta de 103 ani.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericirea Sa a făcut referire la faptul că bunicul Dobri Dobrev este unul dintre cei mai importanţi ctitori ai catedralei „Alexander Nevsky” din Sofia, precum şi al altor biserici din Bulgaria.
Potrivit orthochristian.com, Dobri Dobrev a donat în total peste 60.000 de dolari (aproximativ 100.000 leva) pentru: Catedrala „Sfântul Alexander Nevsky” din Sofia, Biserica „Sfinții Chiril și Metodie” din Satul Bailovo și Mănăstirea Eleshnishki „Adormirea Maicii Domnului” din Estul Sofiei.
Continuare»
Patriarhia Bulgară a anunțat marți, 13 februarie 2018, că Bunicul Dobri Dobrev, supranumit „Cerșetorul pentru Hristos”, unul dintre cei mai iubiți și cunoscuți oameni din Bulgaria, a trecut la Domnul, la vârsta de 103 ani. El cerșea în apropierea Catedralei din Sofia, iar din banii adunați făcea donații bisericilor, mănăstirilor și orfelinatelor din Bulgaria.
Trupul său a fost depus în Biserica „Sfinții Chiril și Metodie” din localitatea natală Bailovo, unde va fi înmormântat joi.
Cel cunoscut drept „Bunicul Dobri” sau „Sfântul din Bailovo” cerșea în apropierea Catedralei „Alexander Nevsky” cu un pahar de plastic în mână. În acest mod el a strâns sume importante din care a făcut donații și acte de caritate.
Continuare»
Spre sfarsitul secolului al XI-lea, la Constantinopol se iscase o mare disputa legata de cei trei ierarhi, pe care ii praznuim pe 30 ianuarie, oamenii intrebandu-se care este mai mare: Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul sau Sfantul Ioan Gura de Aur. Dupa cativa ani de la declansarea neintelegerilor, cei trei sfinti au inceput sa i se arate aievea, unul cate unul, episcopului Evhaitelor, Sfantului Ioan Mauropous. In cele din urma, in anul 1084, intr-o vedenie, fericitului i-au aparut cei trei sfinti impreuna.
Cuvintele pe care cei trei ierarhi i le-au adresat Sfantului Ioan ne arata modul in care sfintii conlucreaza - cu Dumnezeu si intre ei -, asa cum si noi trebuie sa ne unim, in cuvant si in lucrare:
"Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor.
Primind veste că urmează să vină vreun dregător sau judecător pământesc, luăm toate măsurile ca să aducem lucrurile noastre în rânduiala cuvenită şi să merităm încuviinţarea celui ce va veni: cu atât mai mult trebuie să ne îngrijoreze judecata lui Hristos, la care se va hotărî soarta veşnică a fiecăruia dintre noi.
Judecătorul e înfricoşător, nespus de înfricoşător: înfricoşător prin măreţie, înfricoşător prin atotputernicie, înfricoşător fiindcă pătrunde în adâncurile duhului omenesc şi nici un gând omenesc de taină, nici un simţământ, oricât de subţire, nu îi rămân ascunse.
Continuare»
Cu toţii rătăcim calea, atunci când lepădăm harul lui Dumnezeu. Pribegind în ţinuturi îndepărtate, în căutarea drumului înapoi spre casa părintească, înţelegem în cele din urmă că trebuie să alegem între viaţă şi moarte: fie ne întoarcem către Dumnezeul cel viu în suferinţa noastră, fie ne lăsăm pradă deznădejdii, cu toate urmările ei nimicitoare.
Deşi scurtă, pilda fiului risipitor este una dintre cele mai frumoase istorisiri pe care le-a cunoscut vreodată omenirea. Ar fi putut să se numească şi pilda iubirii Tatălui Ceresc, pentru că în ea se vorbeşte mai mult despre dragostea cea plină de milostivire a Tatălui decât despre păcatele fiului risipitor, însă numele ce i-a fost dat se potriveşte mai bine psihologiei omului căzut.
Nevoindu-ne să ne regăsim adâncul inimii, înţelegem că tragedia omului constă în faptul că a ales să vieţuiască în afara casei Tatălui său, în afara inimii, departe tocmai de locul unde sălăşluieşte Duhul lui Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel spune că noi suntem temple ale Dumnezeului celui viu, ceea ce înseamnă că inima noastră este sălaşul firesc al Duhului Sfânt. Acelaşi lucru îl adevereşte şi celălalt mare Apostol, Petru, atunci când zice că Duhul slavei şi al lui Dumnezeu Se odihneşte în inima noastră.
Continuare»<< 2 3 4 5 6 7 8 9 10 < Pagina 11 din 105 > 12 13 14 15 16 17 18 19 20 >>
