Noutăţi

Dragi elevi şi studenţi, stimaţi dascăli, iubţi întru Hristos fraţi şi surori!

Cu voia lui Dumnezeu, vă aflaţi la începutul unui nou an de studii; un început care presupune dăruire, muncă şi multe speranţe.

Misiunea educaţiei (fie în familie, fie în şcoală), este aceea de a crea cetăţeni apţi să participe activ la edificarea unei societăţi bine ancorate într-un set de valori care îi vor permite să se dezvolte, dar mai ales să reziste în avalanşa încercărilor de dezagregare masivă din punct de vedere moral şi spiritual. Pentru atingerea acestui scop, însă, credinţa trebuie să aibă un loc de cinste în procesul de formare a omului matur şi responsabil.

În Sfânta Evanghelie ce se citeşte în Duminica a X-a după Rusalii vedem că Mântuitorul Iisus Hristos mustră necredinţa poporului, dar şi puţina credinţă a ucenicilor Săi. Pe de altă parte, observăm multa Sa compasiune faţă de copilul epileptic (sau lunatic) chinuit de o atât de grea suferinţă.

În Evanghelia acestei duminici se află multe învăţături folositoare pentru suflet, dar şi pentru viaţa Bisericii noastre, învăţături care au inspirat rugăciunile Bisericii pentru cei ce suferă din pricina bolilor trupeşti şi sufleteşti, dar, mai ales, din pricina duhurilor necurate. Biserica a alcătuit rugăciuni speciale de alungare a demonilor care pun stăpânire uneori pe oameni şi, din invidie sau răutate, ajung să domine gândirea şi lucrarea acestora, umilind fiinţa umană creată după chipul lui Dumnezeu. Aşadar, din invidie şi răutate, demonii robesc pe oameni, îi chinuiesc şi le cauzează tot felul de rele.

Nu ştiau oamenii, atunci când Hristos a înmulţit pâinile şi peştii, că această înmulţire avea să fie cu mult mai importantă în sufletele oamenilor din toate timpurile. Din atâta dragoste pentru dulceaţa cuvântului lui Dumnezeu, oamenilor nu le mai era foame.

Poate vi s-a întâmplat, atunci când ne aflăm într-o situaţie sau alta şi ascultăm şi ne place ceva, uităm de mâncare. Închipuiţi-vă puterea şi dulceaţa cuvintelor dumnezeieşti rostite de Mântuitorul, încât oameni uitau să mai mănânce. Nu le mai era foame. Asta înseamnă că le era de ajuns cuvântul lui Dumnezeu. Asta înseamnă că se împlinea cuvântul acela pe care-l zisese: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul ce iese din gura lui Dumnezeu”.

Luni seara, începând cu ora 22 00, s-a săvârșit slujba privegherii de toată noaptea în cinstea icoanei Maicii Domnului „Prodromița”.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir al Chișinăului și Întregii Moldove privegherea a fost prezidată de Preasfinția Sa Episcopul Vicar Ioan de Soroca, împreună cu Preacuviosul Arhimandrit Porfirie - Starețul Sfintei Mânăstirii Sireți și cu un sobor de preoți.

Vindecarea slabanogului din Capernaum: Aratarea iertarii dumnezeiesti (Mc 2, 1-12)

Daca nu e surprinzator sa vedem pe Hristos vindecand un slabanog (un paralitic), totul, in schimb, ne poate descumpani in acest act de vindecare, pentru ca finalitatea lui nu este vindecarea fizica, ci mantuirea sufletului. Aceasta minune este relatata de cele trei Evanghelii Sinoptice (Mat. 9, 1-8 ; Marcu 2, 1-12, Luca 5, 17-26).

Ne aflam la inceputul vietii publice a Mantuitorului. El a implinit deja nenumarate vindecari si a dezlegat multi indraciti, ceea ce trezeste admiratia multimilor, care alearga la El din toate partile. Dupa Sfantul Evanghelist Matei, acest episod se petrece la intoarcerea din tinutul Gadarenilor (cf. Evanghelia din a 19-a duminica dupa Rusalii) (1).

Cu prilejul sărbătorii Sf. Ap. Petru și Pavel, în cadrul Sfintei Liturghii săvârșită la Catedrala Mitropolitană din Chișinău de către Înaltpreasfinția Sa, Mitropolitul Vladimir al Chișinăului și al Întregii Moldove, la recomandarea Preacuviosului Arhimandrit Porfirie Starețul Sfintei Mănăstiri Sireți, Ierodiaconul Efrem din cadrul Sfintei noastre Mănăstiri a fost hirotonit preot prin invocarea Sfântului Duh.

Mesajul Sfântului Munte despre Sfântul și Marele Sinod din Creta

17/30 iunie 2017/

Dubla Sinaxă Extraordinară a Sfântului Munte, care a fost convocată în Careia astăzi, 17/30 iunie 2017, compusă din douăzeci de reprezentanți extraordinari și douăzeci obișnuiți în Sfânta Chinotită, în continuarea textelor oficiale ale Sfântului Munte deja făcute cunoscute în ultima perioadă – atât a pozițiilor sale înainte de Sfântul și Marele Sinod, cât și a evaluării textelor finale ale Sinodului – mișcată de simțământul datoriei și a respectului față de Sfânta noastră Biserică și de pliroma ei, face cunoscute următoarele.

traducere din greaca de Ierom. Lavrentie Carp

Am așteptat câteva zile ca lucrurile să se așeze și să se creeze puțină liniște în urma deciziei nedrepte a Sinodului Bisericii Ortodoxe din America (OCA) și al Episcopiei Ortodoxe Române din America (ROEA) privind încriminarea mea abuzivă și nefondată.

Am primit și eu cu multă amărăciune și stupoare comunicatul oficial al OCA și ROEA cu privire la decizia luată împotriva mea la finalul unei așa-zise anchete care a făcut și obiectul suspendării mele de până acum din slujirea mea arhierească. Deși deznodământul acestei cercetări este unul atât de trist și nedrept, deși investigația la care am fost supus pe nedrept a fost una făcută într-un mod evident dirijat de la spate pentru a conduce la acest rezultat pe care astăzi îl înfruntăm, vreau să vă îndemn pe Dumneavoastră toți să nu vă pierdeți încrederea în DREPTATE!

Nu patima în sine este primejdia cea mai mare, ci faptul că tu eşti inconştient, că tu vrei mai departe să te îndulceşti de ea, nu lupţi ca să o dobori, ca să te aşezi pe poziţie. Atunci te ajută harul când te aşezi pe poziţie. Când nu lupţi şi te complaci în patimă, atunci te faci casă de draci şi vin fel de fel de duhuri şi de farmece.

Dar dacă eşti foarte stăpânit de un păcat şi îţi pare rău şi te aşezi pe poziţia bună împotriva păcatului, atunci îţi ajută harul. Dacă nu te aşezi pe poziţia de luptă şi te simţi bine în cloaca aceea, atunci harul nu te ajută. Şi farmecele se prind la anumite persoane, se constată. Uite, eu sunt de 50 de ani în mănăstire şi n-am văzut, n-am prea văzut în mănăstire farmece reuşite. Dar, în schimb, vine lumea fermecată!

Suntem împreună, suntem în iubire, suntem în jertfire, suntem în căință. Iată că datorită harului lui Dumnezeu vom și cuceri ceva. Să ne mulțumim cu puțin, dar să nu încetăm să fim primii, adică în asalt pentru Împărăție.

Nu ne va întreba nimeni cât am făcut, dar ne vor întreba cândva, chiar și diavolii, de ce nu am iubit mult și frumos pe toată lumea, chiar pe cei care ne-au rănit.

„Trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul și Duhul Sfânt și Acești trei Una sunt!” (I Ioan 5, 7)

Iubiți credincioși,

Astăzi, în Duminica a 7-a după Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă prăznuiește primul Sinod Ecumenic al lumii creștine, care a avut loc în anul 325 în orașul Niceea, pentru a condamna erezia, adică învățarea greșită, eretică a lui Arie. Sinodul s-a organizat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare cu mama sa Elena, la cererea Sfinților Părinți de atunci, fiind primul împărat creștin din lume (306-337).