Manastirea Sireti - Noutati  Printati aceasta pagina    
 
    RO | EN | DE | RU    
 

Noutăţi

<< 33 34 35 36 37 38 39 40 41 <  Pagina 42 din 105  > 43 44 45 46 47 48 49 50 51  >>

publicat pe 12 aprilie 2014

Un tânăr german convertit la Ortodoxie este călugăr la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti

Botezat în urmă cu cinci ani în biserica Mănăstirii Radu Vodă, pe când avea 20 de ani, părintele Kyrill povesteşte despre căutările sale spirituale: „Am ajuns în urma unei căutări foarte lungi, începută în tinereţea mea. Copil fiind, am avut setea asta după Dumnezeu, după Adevăr şi am căutat religia adevărată. În toţi acei ani, parcă cineva mi-a ţinut căile respiratorii, dar, în momentul botezului, mi-a luat mâinile de pe gât, trăgând pentru prima dată aer în piept. A fost extraordinar, atât raţional, cât şi sufletesc, am simţit ce înseamnă a avea viaţă. Acum, când mă uit înapoi, mi se pare că nu am trăit până am devenit ortodox. Sigur au fost nişte experienţe importante, dar abia acum simt că trăiesc“.

  Continuare»



publicat pe 07 aprilie 2014

Buna Vestire, începutul mântuirii noastre

De demult, în Paradis, printr-o femeie a intrat păcatul în lume. La ‘plinirea vremii’, tot printr-o femeie, păcatul trebuia biruit.

‘Potrivnica şarpelui’ şi ‘fecioara îmbrăcată în lumină’ trăia în Nazaretul Galileii. Era o copilă curată şi smerită, cu o credinţă autentică, puternică şi o iubire sfântă care se îndrepta doar către Dumnezeu. Trăise la Templu şi învăţase acolo Legea cea Veche. Ştia proorociile. Era pildă celor din preajmă. Îşi ducea zilele în post şi rugăciune, punându-şi nădejdea numai în Dumnezeu. Se păstrează şi acum la Nazaret ruinele casei în care a trăit Preacurata Fecioară. În apropiere se găseşte şi un izvor de unde Fecioara aducea apă pentru casă.

  Continuare»



publicat pe 06 aprilie 2014
Duminicile si evenimentele mai de seama din sunt asezate cu o mare intelepciune duhovniceasca, ca o inaintare treptata ce duce spre Saptamana Mare si ca o traire personala a fiecarui crestin a etapelor mantuirii.

Primele doua duminici alcatuiesc prima etapa a patrunderii in taina lui Hristos, prin credinta. Mai apoi, praznuirea din ne permite sa intelegem trasatura specifica a Postului Mare, si anume acea "" pe care trebuie sa si-o asume fiecare dintre noi. In continuare, si Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne pun inainte doua (iar prin cele doua nenumarate alte persoane) modele vii ale vietii traite in, cu si pentru Hristos. Cele doua vieti sunt intruchipari ale ascezei si ale pocaintei.

  Continuare»



publicat pe 30 martie 2014
A patra duminica din Postul Mare este Duminica Sfantului Ioan Scararul. Sfantul Ioan este cinstit in Postul Pastelui, pentru ca a fost un dascal al rugaciunii si al postului. El a trait in secolul al VI- lea si in prima parte a secolului al VII-lea, murind in jurul anului 649. Este autorul uneia dintre cele mai renumite carti de spiritualitate crestina, numita Scara sau Scara Raiului, lucrare de referinta din literatura ascetica si mistica a Bisericii, raspandita mai ales in Rasarit, dar si in Apusul crestin. In lucrarea sa prezinta 30 de trepte ale virtutii pe care crestinul trebuie sa urce pentru a ajunge la desavarsire. In traditia romaneasca invatatura despre scara virtutilor a primit o reprezentare originala, in iconografie, fiind pictata pe peretele exterior al Manastirii Sucevita.  Continuare»



publicat pe 25 martie 2014

Dumnezeu a făcut ca, din neatenţie sau din alt motiv, care nu ne este cunoscut, bomba să fi explodat într-un spaţiu deschis, fără a răni pe cineva.

Al Fatih, publicaţie creştină de limbă arabă, a prezentat, zilele trecute, un eveniment care s-a petrecut în piaţa bisericii Sfântului Ioan Damaschin, aparţinând Patriarhiei Ortodoxe a Antiohiei şi a Întregului Orient, din oraşul Aleppo.

  Continuare»



publicat pe 23 martie 2014

TRONUL HARULUI

„Să ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă şi să aflăm har, spre ajutor, la timp potrivit”.

Iubiţilor, în Apostolul Duminicii de astăzi, care se numeşte Duminica Închinării Crucii, Apostolul Pavel vorbeşte despre un tron. Îl numeşte tronul harului şi ne cheamă să alergăm la acest tron. Dar ce este acest tron al harului şi cine stă pe el?

Tronul harului! Toţi ştim ce înseamnă tron. Tron se numeşte scaunul oficial unde stă şi de unde îşi îndeplineşte îndatoririle sale un domnitor. Există diferite tronuri. În principal însă, tron se numeşte scaunul oficial, pe care stau cu toată măreţia lor împăraţii şi regii.  Continuare»



publicat pe 22 martie 2014

OMILIE A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA la pomenirea Sfinţilor 40 de Mucenici care au pătimit la lacucul din Sevastia

Despre cei 40 de Mucenici pe care-i prăznuim vom vorbi astăzi. Voi încerca să ofer pomenirii lor câteva flori.

Cine au fost aceşti sfinţi? Au fost soldaţi. Erau în floarea vârstei. Erau corpul cel mai ales al Armatei Romane. Aveau înălţime, prezenţă, aveau experienţă în război. Aveau şi bărbăţie, aveau şi supunere, desăvârşită ascultare faţă de superiorii lor. Erau exemple militare.

Odată, însă, cei 40 de mucenici s-au răsculat. De ce? S-au răsculat împotriva împăratului Liciniu, care îi prigonea pe creştini. Dispoziţia spunea: Cine va fi prins că vorbeşte despre Hristos va fi arestat şi va fi supus la pedepse mari şi va fi condamnat până şi la moarte.

  Continuare»



publicat pe 16 martie 2014

Calea spre lumina dumnezeiasca la Sfantul Grigorie PalamaCalea spre lumina dumnezeiască la Sfântul Grigorie Palama

Grigorie Palama s-a nascut, cum rezulta din indicatiile patriarhului Constantinopolului, Filotei, ucenicul lui Palama, ca primul copil al unei familii distinse, stabilita la Constantinopol. Tatal sau, cu numele Constantin, unul dintre inaltii demnitari ai curtii imparatesti, se tunse de timpuriu in monahism, dar nu supravietui mult acestui eveniment, ci muri, lasand in urma sa o sotie cu cativa copilasi, dintre care cel mai mare, Grigorie, de-abia numa  Continuare»



publicat pe 09 martie 2014

SUB POMUL ORTODOXIEI

Duminica I din Post (Ioan 1, 44-52)

„Te-am văzut sub smochin” (Ioan 1, 51)

Astăzi este o mare sărbătoare. Astăzi este Duminica I din Post, Duminica Ortodoxiei. Dar ce este, iubiţii mei, Ortodoxia?

Ortodoxia este întocmai precum aurul curat. Precum aurul e scos din cuptor şi ori de câte ori îl arzi este tot mai curat, aşa şi Ortodoxia noastră: este aur care a ieşit din cuptoarele cele duhovniceşti. Iar cuptoarele cele duhovniceşti sunt Sinoadele Ecumenice şi Locale. Aşadar, Ortodoxia nu este rugina eresurilor, ci este aur curat, diamantul adevărului. Ortodoxia este soarele care străluceşte în Răsărit şi în Apus.  Continuare»



publicat pe 08 martie 2014

Sâmbătă, 8 martie 2014, când s-au împlinit 7 ani de când părintele nostru ieromonahul Mihail Cazacu a fost chemat la Domnul.

Dimineaţa, după săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica Bunei Vestiri, ctitoria părintelui Mihail, a fost săvârșită slujba parastasului la mormântul părintelui, la care au participat obştea monahală, membrii ai familiei părintelui Mihail precum și mulți din fiii duhovniceşti şi credincioşii veniţi la sfînta liturghie dupa care a urmat o masa de pomenire.

  Continuare»



publicat pe 03 martie 2014

CUVANT LA DUMINICA LĂSATULUI SEC DE BRÂNZĂ (Duminica Iertării sau A izgonirii lui Adam din Rai)

Mâine, iubiţii mei, începe Sfânta şi Marea Patruzecime, care ţine 40 de zile. Prima zi este Lunea cea Curată, iar ultima este Sâmbăta lui Lazăr.
Biserica ne cheamă să ne nevoim. Avem vrăjmaşi. Iar cei mai mari vrăjmaşi ai noştri sunt trei: primul este trupul cu dorinţele lui rele, al doilea este lumea cu spaimele şi farmecele ei, iar al treilea este satana, care – cum zice Apostolul Petru –  „ca un leu răcnind umblă căutând pe cine să înghită” (I Petru 5, 8).
Aşadar, suntem chemaţi la un război duhovnicesc. Şi precum soldaţii au arme, aşa şi noi, soldaţii lui Hristos, trebuie să fim înarmaţi cu armele pe care Apostolul Pavel le numeşte astăzi „armele luminii” (Romani 13, 12). Iar armele pe care ni le recomandă Sfânta noastră Biserică în această perioadă sunt patru.

  Continuare»



publicat pe 25 februarie 2014

OMILIE A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA POMENIREA SFÂNTULUI MUCENIC HARALAMBIE

Credinţa făcătoare de minuni

Sfântul Haralambie a trăit în veacul al II – lea după Hristos. S-a născut într-o cetate din Asia Mică, Magnisia, care nu este foarte departe de mult-regretata Smirna. Creştinii cetăţii îl preţuiau pe Sfântul Haralambie pentru caracterul lui curat, pentru marea lui credinţă şi l-au ales preot. Lumea astăzi aude cuvântul „preot” şi nu-i dă nicio importanţă. „Popă”, spune altul şi copiii auzindu-i pe cei mari vorbind despre preoţi cu dispreţ nu vor să devină preoţi când se fac mari. Şi preotul peste câţiva ani va fi ceva rar. Despre această dispreţuire faţă de preoţie sunt vinovaţi, desigur, şi câţiva preoţi nevrednici, care nu-şi cinstesc sfânta misiune. Dar Sfântul Haralambie nu a fost unul din preoţii obişnuiţi; a fost preot care avea conştiinţa misiunii sale. Liturghisea şi plângea de emoţie. Propovăduia cuvântul lui Dumnezeu şi făcea ca şi cele mai reci inimi să se emoţioneze şi să-L iubească pe Hristos. Îi iubea pe săraci şi pe bolnavi şi vizita casele creştinilor şi îi sfătuia pe toţi, mici şi mari, să rămână credincioşi lui Hristos.  Continuare»



publicat pe 17 februarie 2014
Gabriel-10

Părintele Gavriil vizita adesea oamenii cu altă concepție religioasă. Încerca să împărtășească tuturor Harul și să îi călăuzească pe toți la adevărata credință. Iată ce povestește el însuși:

”Odată, îmbrăcat cum eram cu schima monahală, m-am dus la sinagogă. La intrare era atârnat un portret mare al lui Moise. M-am închinat la el. Acest lucru a plăcut celor de față. Moise a fost un mare proroc și eu i-am acordat respectul datorat. Am intrat în momentul când citeau Biblia. Erau puțini și mă priveau cu uimire.

Am început să le predic, dar când au auzit de Hristos l-au strigat pe arhiereul lor. A ieșit, dar nu m-a oprit. După aceea m-a chemat în biroul lui. A ascultat cu mult interes și atenție ceea ce spuneam despre Hristos. La sfârșit mi-a mulțumit și așa ne-am despărțit.

  Continuare»



publicat pe 16 februarie 2014
Simeon, bătrânul, după mărturia Sfintei Evanghelii, era un om drept şi credincios, aşteptând mângâierea lui Israil, iar Duhul Sfânt era peste dânsul. Aceluia i s-a făcut ştire de la Dumnezeu despre venirea ce degrabă era să fie în lume, a adevăratului Mesia. Şi i s-a făcut ştire, precum povestesc istoricii cei vechi, astfel: Când, după porunca lui Ptolomeu, regele Egiptului, se tălmăcea Legea lui Moise şi toate proorociile din limba evreiască în cea elinească, pentru care lucru erau aleşi oameni înţelepţi din Israil, şaptezeci la număr. Între aceştia era şi Sfântul Simeon, ca un înţelept şi iscusit întru dumnezeiasca Scriptură. Atunci el, tălmăcind, scria cuvintele lui Isaiia proorocul şi, ajungând la cuvintele: Iată fecioară în pântece va zămisli şi va naşte fiu, s-a îndoit, zicând că nu este cu putinţă ca o fecioară, neştiind de bărbat, să poată naşte şi, luând cuţitul, a voit să radă cuvintele acelea. Dar îngerul Domnului i s-a arătat...  Continuare»



publicat pe 16 februarie 2014
Arhim. Ioanichie Balan: Cuvant la Duminica Fiului risipitor (despre pocăinţă şi desfrânare)

Tată, greşit-am la cer şi înaintea Ta; Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul Tău. Primeşte-mă ca pe unul din argaţii Tăi… (Luca 15, 18-19)

Iubiţi credincioşi,

Sfânta Evanghelie de astăzi, ca şi cea din Duminica trecută, are acelaşi rol important de a ne pregăti cu sufletul şi trupul nostru pentru nevoinţa Sfântului şi Marelui Post. Dacă Evanghelia din Dumi­nica precedentă ne-a vorbit de păcatul mândriei şi importanţa covârşitoare a smereniei, cea de astăzi ne vorbeşte de păcatul cel urât al desfrânării şi de puterea mântuitoare a pocăinţei.

Mare este înţelepciunea Sfinţilor Părinţi! întâi ne-au pus înainte păcatul mândriei prin care piere sufletul, iar apoi păcatul desfrânării, prin care piere trupul omenesc.

  Continuare»



<< 33 34 35 36 37 38 39 40 41 <  Pagina 42 din 105  > 43 44 45 46 47 48 49 50 51  >>


 
loc. Sireţi, r. Străşeni
tel. 0-237-71705